Sunt masochist. Daca vad un text scris de Cartarescu dau click si citesc. Asa am facut si azi cu editorialul lui din Evz. Dar zic io ca m-am lecuit.
"Personal, înclin să cred că deciziile luate de Băsescu de-a lungul anilor au fost corecte într-o lume incorectă, şi că vinovaţi de criza de azi sunt mogulii."Coae, ej prost?!
Nu are rost sa analizez ce spune, sa arat unde greseste, sa aduc argumente. E risipa de timp si litere.
Mai importanta e dilema urmatoare: tipu' crede cu adevarat ce spune sau isi foloseste abilitatea de a compune fraze pentru ca ii aduce beneficii?
Aparent, culoarea morala a celor doua optiuni este clara: daca e sincer, ramane un om bun, iar daca e doar un fel de "spin doctor", e om rau.
In realitate, e tocmai invers. Pentru ca poti intelege manipularea. E normal sa poftesti la beneficii (de oricare fel ar fi ele). E uman. Este chiar inteligent. Manipularea prin scris ramane totusi o activitate intelectuala. Poate fi numita chiar pragmatism. Omul are grija de el, de familia lui etc.Pofte are tot omul normal.
Tragica este cealalta varianta. Pentru ca nimic nu mi se pare mai nociv si mai malefic decat prostia. E o creatura hidoasa. Eu cred ca diavolul este zeitatea care administreaza prostia.
Daca dl. Cartarescu are convingerile exprimate in aceste text concluzia este una singura: e un imbecil! (cred ca asta e termenul potrivit, pentru ca se refera la o persoana cu grave probleme de intelegere.)
(Si, da, poti fi un scriitor bun fara sa fii inteligent. Talentul si desteptaciunea sunt chestii diferite. Ba chiar, daca imi aduc bine aminte, sunt reglementate de parti diferite ale creierului)
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu